Printre valoroasele monumente bisericesti si de arta religioasa, care atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din tara si de peste hotare, un loc de frunte il ocupa si Manastirea "Sfanta Ana" - Rohia, din "Tara Lapusului", judetul Maramures. Asezata intr-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejar, Manastirea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de liniste si reconfortare sufleteasca, al iubitorilor de frumos artistic si natural.
Inceputurile manastirii sunt legate de persoana preotului ortodox roman Nicolae Gherman (1877-1959), paroh in satul de la poalele Dealului Viei - Rohia, deal pe care se gaseste asezata manastirea. Preotul ctitor a zidit manastirea in memoria fiicei sale, copila Anuta, pe care a pierdut-o, fiind chemata la Domnul in noiembrie 1922, la varsta de numai 10 anisori. Aceasta fetita s-a facut un binevestitor al voii Domnului caci, nopti de-a randul, copila ii aparea in vis tatalui ei, rugandu-l sa construiasca, o casa Maicii Domnului" in Dealul Viei din hotarul Rohiei.
La inceput indureratul parinte tainuia in inima sa visele, pana cand, intr-o zi o femeie credinciosa, Floarea lui Ilie, a venit la el si i-a spus : "Parinte de ce nu asculti glasul lui Dumnezeu, care-ti porunceste prin copila Anuta, sa faci casa Maicii Domnului in Dealul Viei ?" Nedumerit parintele o intreaba - "ce casa sa fac Maicii Domnului ?" la care femeia i-a raspuns - "Manastire sa faci, parinte !" in acel moment parintele Nicolae si-a dat seama ca este vorba de o hotarare divinasi, cuprins de o liniste sufleteasca, s-a hotarat sa construiasca o manastire in amintirea copilei sale si pentru mangaierea credinciosilor din aceste parti. Sprijinit de consatenii sai, parintele hotaraste ridicarea Sfintei Manastiri intr-o poiana numita "la stejarul lui Pintea" unde, potrivit obiceiului a fost infipta o cruce. Peste cateva zile, insa, constata uimiti ca crucea pe care o asezasera in poiana nu mai era la locul ei, ci se afla in alta parte, tocmai pe pintenul dealului pe o stanca. Banuind ca o mana rauvoitoare a savarsit aceasta mutare, crucea a fost adusa si asezata la locul ei iar un credincios, pe nume Alexandru Pop, a ramas de paza peste noapte. Seara tarziu cand a inceput sa ninga credinciosul s-a intors acasa. A doua zi, de dimineata, cand a ajuns acolo, desi nu era nici o urma pe zapada proaspat cazuta, crucea nu era la locul ei ci a fost din nou gasita pe locul unde se afla actuala biserica a manastirii. Cu totii au considerat ca acesta nu poate fi decat un semn revelat prin care s-a aratat locul unde sa fie construita biserica sfintei manastiri.
Lucrarile pentru ridicarea bisericii au inceput in anul 1923. Dupa multe greutati, cu sacrificii mari si ajutat de entuziasmul si bratele sutelor de credinciosi, s-a reusit ca in timp de doi ani sa fie ridicata o biserica modesta si o casa monahala. Manastirea a fost sfintita abia in 1926, de catre vrednicul de pomenire episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul manastirii. Astfel a luat fiinta "primul asezamant de acest feliu" in Ardealul alipit. Multa vreme, asezamantul a ramas la stadiul de schit, neputandu-se dezvolta din cauza accesului foarte greu. Manastirea s-a putut dezvolta dupa 1965 si mai ales 1970, cand s-a introdus curentul electric si s-a amenajat drumul de acces.
Ravna si daruirea unor stareti cu reala vocatie a imbogatit patrimoniul manastirii Rohia, patrimoniu care astazi se compune din urmatoarele valori : "Casa de Stejar" (1965), "Casa Staretiei" (1969-1972), "Casa cu Paraclis" (1973-1975), "Casa Poetului" (1977-1979), "Altarul de vara" (1980-1983), "Poarta maramuresana" de la intrare in incinta manastirii (1988), "Casa Alba" (1988-1992), "Poarta din sat" (1999 - 2001), "Coltul maramuresan" compus dintr-o casa si o biserica de lemn (2001) s.a. Una din realizarile foarte importante ale acestui asezamant a fost, este si va ramane faptul ca aici, pe parcursul celor peste 70 de ani de existenta, sute de mii de romani si-au gasit materializate nazuintele unitatii de neam si credinta.
Astazi prin reorganizarea Bisericii Ortodoxe Romane, Manastirea "Sfanta Ana" - Rohia se afla sub obladuirea canonica a Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului. Ea este situata in "Tara Lapusului", un prea frumos, pitoresc si binecuvantat colt de tara romaneasca, la cca. 50 km de orasul Baia Mare si 43 km de orasul Dej, in hotarul satului Rohia ce apartine orasului Targu Lapus, in mijlocul unui codru de fag si stejar, pe coama unei coline ce poarta numele "Dealul Viei", la o altitudine de aproximativ 500 m. Afisari: 2245
Comentarii (1)
Pentru a comenta acest articol trebuie sa fii un utilizator inregistrat. * Daca ai deja un cont trebuie sa te autentifici. * Daca nu ai cont trebuie sa te inregistrezi ca utilizator nou. Pentru aceasta vezi meniul de Autentificare.
Printre valoroasele monumente bisericesti si de arta religioasa, care atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din tara si de peste hotare, un loc de frunte il ocupa si Manastirea "Sfanta Ana" - Rohia, din "Tara Lapusului", judetul Maramures. Asezata intr-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejar, Manastirea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de liniste si reconfortare sufleteasca, al iubitorilor de frumos artistic si natural.
Inceputurile manastirii sunt legate de persoana preotului ortodox roman Nicolae Gherman (1877-1959), paroh in satul de la poalele Dealului Viei - Rohia, deal pe care se gaseste asezata manastirea. Preotul ctitor a zidit manastirea in memoria fiicei sale, copila Anuta, pe care a pierdut-o, fiind chemata la Domnul in noiembrie 1922, la varsta de numai 10 anisori. Aceasta fetita s-a facut un binevestitor al voii Domnului caci, nopti de-a randul, copila ii aparea in vis tatalui ei, rugandu-l sa construiasca, o casa Maicii Domnului" in Dealul Viei din hotarul Rohiei. 
de consatenii sai, parintele hotaraste ridicarea Sfintei Manastiri intr-o poiana numita "la stejarul lui Pintea" unde, potrivit obiceiului a fost infipta o cruce. Peste cateva zile, insa, constata uimiti ca crucea pe care o asezasera in poiana nu mai era la locul ei, ci se afla in alta parte, tocmai pe pintenul dealului pe o stanca. Banuind ca o mana rauvoitoare a savarsit aceasta mutare, crucea a fost adusa si asezata la locul ei iar un credincios, pe nume Alexandru Pop, a ramas de paza peste noapte. Seara tarziu cand a inceput sa ninga credinciosul s-a intors acasa. A doua zi, de dimineata, cand a ajuns acolo, desi nu era nici o urma pe zapada proaspat cazuta, crucea nu era la locul ei ci a fost din nou gasita pe locul unde se afla actuala biserica a manastirii. Cu totii au considerat ca acesta nu poate fi decat un semn revelat prin care s-a aratat locul unde sa fie construita biserica sfintei manastiri. 
"Poarta din sat" (1999 - 2001), "Coltul maramuresan" compus dintr-o casa si o biserica de lemn (2001) s.a. Una din realizarile foarte importante ale acestui asezamant a fost, este si va ramane faptul ca aici, pe parcursul celor peste 70 de ani de existenta, sute de mii de romani si-au gasit materializate nazuintele unitatii de neam si credinta. 
Comentarii (1)
